Campionatul european de pescuit cu musca artificiala
Saxnas Lapland European Flyfishing Champuionship 2004
Text: "Bimbi" Ardeleanu
Foto: Bogdan Vasilescu

"Bimbi" Ardeleanu - Pe Vaser nu-s ca astia...

Fernando Mihailescu - Nu m-am gandit vreodata ca 4 poate fi o nota buna...

Adi Ignat - Oare incape in minciog?

Mihai Marusciac (Ioda) - Ce-am pierdut si ce-am gasit.

Alin Parau - Asa tzesea si Penelopa?

Clasament pe echipe

1. Cehia 2
2. Polonia
3. Anglia
4. Suedia
5. Cehia 1
6. Italia
7. Irlanda
8. Romnia
9. Franta
10. Finlanda

Clasament individual

1. LukasPazdernik, Cehia I
2. Francis Lambinet, Belgia
3. John Horsey, Anglia
4. Fernando Mihailescu, Romnia
5. Gheorghe Ardelean, Romnia
32. Adrian Ignat, Romnia
68. Mihai Marusciac, Romnia
79. Alin Pru, Romnia

Anul acesta Campionatul European de pescuit cu musca artificiala (Fly Fishing) s-a desfasurat n Laponia, in nordul Suediei, (unde-si parcheaza renii peste vara Mos Craciun) lnga cercul polar, ntre 1 - 6 iulie. Din multitudinea de ape exceptionale ale Laponiei, au fost alese doua ruri si un lac, situate n jurul localitatii Saxns.
Este a 10-a editie a Campionatului European care initial s-a desfasurat din 2 n 2 ani, iar din anul 2000 se organizeaza anual sub directa coordonare a F.I.P.S.-MOUCHE, a carei membra este si tara noastra.
Lacul STENSJON, unul mic n comparatie cu lacurile din jur, populat cu pastravi indigeni de talie mijlocie, ntre 30-45 cm, de o agresivitate iesita din comun si extrem de bataiosi, adevarate locomotive, este situat chiar lngaa campingul unde eram cazati.
Rul MARSAN, sau rul "mic" era mpartit n doua sectoare, cel superior avnd doar pastravi indigeni, iar n sectorul inferior avnd pastravi si lipani de talie mica. Rul VOJMAN sau rul "mare", mpartit si el n doua sectoare, pornind dintr-un lac, avnd n egala masura pastravi indigeni si lipani de talie mai mare, rul avnd debit serios, poate ceva mai mare dect Muresul la Arad.

Participare
Au participat 16 echipe a cte 5 concurenti fiecare, din care doua echipe de femei, a Angliei si Suediei. Pentru necunoscatori amintesc ca cele mai tari echipe pe plan mondial sunt Franta, Cehia, Polonia, Italia,
toate cele patru multiple campioane europene si mondiale si cu campioni mondiali la individual. Mai contau echipele Angliei si Belgiei. Romnia era la a 3-a participare la Europene, dupa Slovacia n 2000
si Cehia n 2001. Echipa a fost condusa de BOGDAN VASILESCU - capitan (seful Subcomisiei de Pescuit cu Musca Artificiala, n cadrul A.G.V.P.S. din Romnia). Membrii echipei sunt: ALIN PRAU - TURDA, FERNANDO MIHAILESCU - CMPINA, ADRIAN IGNAT - SOLCA, MIHAI MARUSCIAC - CLUJ si GHEORGHE ARDELEANU - BAIA MARE.
Echipa a fost constituita att datorita rezultatelor din campionatul intern (calificare in Top 12) ct si posibilitatii financiare a fiecaruia de a-si suporta taxa de participare si cheltuielile pentru antrenamente si echipament.
Cu toata lipsa de omogenitate a echipei (prin prisma experientei), participarea la competitiile anterioare si-a spus cuvntul si anul acesta am obtinut cele mai bune rezultate, att la individual ct si la echipe, unde ne-am situat pe locul 8, naintea Frantei si Belgiei.

Organizare, antrenament

Cazarea s-a facut ntr-un camping tipic suedez, n cabane de lemn fasonat, echipate cu toate cele necesare, de la tacimuri si posibilitati de gatit, la semineu, sauna, uscatoare de haine, etc.. Mansa de lac era la 5 minute distanta, mansa pe rul mic era la o ora distanta cu autobuzul, iar cea de pe rul mare la 2 ore. Fiecare mansa dura trei ore, s-a pescuit cu doua muste pe ru si cu trei muste pe lac, distanta dintre muste minim 50 cm, iar crligele debarbetate pentru a nu rani pestele.
Pescuitul la musca cu crlig debarbetat face drilul extrem de dificil, vrful vergii trebuind tinut ct mai aproape de luciul apei, iar la minciog trebuie sa fii iute de mna. Se puncta numai pestele agtat de gura sau de fata inaitea operculilor. Se validau doar capturile peste 20 cm, fiecare captura fiind marcata cu 100 de puncte, iar fiecare cm valornd 20 puncte.
Exemplu: pastrav de 22 cm = 100 puncte + 22x20=540 puncte.
Din pacate pe standurile superioare ale rului mic era mult pastrav de 18-19 cm, n mansa a 2-a eu prinznd 11 pastravi, doar 1 validat peste 20 cm, ceilalti avnd 19-19,5 cm. Era descurajator, deoarece dupa ce te chinuiai sa iesi din mijlocul apei la mal cu pestele n minciog, printre bolovani alunecatori si gropi nevazute, constatai cu tristete ca pestelui i mai lipsesc ctiva milimetri.
Clasamentul s-a constituit nu prin cumul de puncte, ci prin totalizarea locurilor obtinute de fiecare concurent n mansa si sector, rezultnd un clasament individual si altul pe echipe.
Transportul n sectoare se efectua cu autocarul care pleca la 6, dupa ce te trezeai la ora 5 dimineata, pentru a-ti face bagajul si a infuleca rapid un mic dejun. Singura problema cu sculatul era ca nu exista noapte, fiind foarte aproape de cercul polar, soarele apunea n jurul orei 1 si rasarea dupa 20 minute. Si mai interesant este ca am ncercat sa pescuim "noaptea" ntre orele 2 si 3, pe un soare spelndid, dar n-am prins nimic pentru ca pestele are si el o pauza in ciclul de hranire, simultana de multe ori cu o picla specifica ce pluteste deasupra solului in cele citeva ore de “noapte”.

Concurs

Vremea instabila, extrem de ploioasa si de rece (6-8C) a facut din aceasta editie una extrem de dificila.
Cele doua manse din ziua a doua de concurs s-au desfasurat pe o ploaie torentiala continua si pe ape crescute cu cel putin 1 m fata de nivelul normal.
Concursul propiu-zis a durat doua zile, 3 si 4 iulie, cte o mansaa dimineata de la 8 la 11 si o mansa dupa-amiaza de la 16 la 19.
n ziua de 1 iulie a avut loc deschiderea oficiala cu parada echipelor, cuvntari ale organizatorilor si a guvernatorului Laponiei si un mic program artistic urmat de dineul oficial. n ziua a 2-a s-a organizat un antrenament oficial pe rurile de concurs, dar n afara sectoarelor.
Pescuitul de antrenament nu a fost relevant, conditiile meteo nefiind aceleasi cu cele din concurs, la fel nivelul apei, nemaivorbind de aglomeratia de concurenti pe o distanta scurta de ru.
Am constatat ceea ce stiam din zilele precedente, ca pescuitul la nimfa era ineficient si neproductiv, lucru neobisnuit pentru rurile Laponiei, pestele muscnd la muste uscate, n special sedge-uri uscate
de culori deschise si pe crlige mari, nr. 10 - 12. Am ncercat fara succes la nimfa cu cap metalic auriu, n special dimineata, fiind primul concurs n care n mod oficial au fost admise acest tip de nimfe.
Tot n ziua a doua a avut loc sedinta capitanilor de echipe, unde s-au tras la sorti standurile pentru cele patru manse de concurs, dupa o sedinta destul de tensionata de rivalitatea francofonilor si a anglofonilor si mediata in buna parte de romani si suedezi. Cu toate ca existau cinci sectoare, s-a hotarat ca fiecare concurent sa participe doar la patru manse pe patru sectoare. Subsemnatul am “sarit” mansa de lac, concurnd numai pe mansele de ru.
Prima mansa a adus pe locul nti doi romni pe riul Vojmon, caruia i dibuisem secretul mai bine decit toti ceilalti in zilele de antrenament: Adrian Ignat n sectorul C si Gheorghe Ardeleanu n sectorul B; dupa prima manse, Romnia se situa pe locul 2 echipe dupa Polonia, cu trei concurenti n primele 10 locuri -pe cei doi amintiti plus Fernando Mihailescu, cu o foarte buna constanta. Cele mai dificile manse au fost insa cele de pe lac, unde englezii si galezii au fost net superiori si unde noi, romnii, am dat cteva “gherle” (manse fara pesti sau clasari mediocre). Mansele trei si patru au fost cele mai dure, n special pe ruri, unde apa crescuse peste noapte datorita ploii abundente si fiecare sector fusese deja pescuit de doi sau trei concurenti, nainte. Standurile pe ru masurau cca. 100 m lungime si erau destul de inegale valoric (criteriul alegerii lor a fost egalizarea suprafetelor de apa – data fiind conformatia specifica riurilor suedeze, cu variatii mari de latime – si mai putin egalizarea sanselor sau similitudinea cursului). Se pescuia ca de obicei no-kill, pestele prins n minciog trebuia adus la mal si predat arbitrului care l scotea din crlig, i masura rapid lungimea apoi l elibera. n conditiile amintite, echipamentul de calitate era indispensabil: camasi de corp de Polartec PowerDry, salopeta neopren sau Gore-Tex, haina de ploaie impermerabila tot Gore-Tex (adevarate, evitati contrafacerile), bocanci cu pisla, snur de calitate bine siliconat pentru a nu se lipi de batul ud, vergi de serie G. Loomis, Sage, St. Croix sau Fenwick, precum si modele speciale de vergi de nimfa (Admira si Technia de la Modern Flies, o firma italiana), etc. Cu toata ploaia din manse, pestele a mncat - culmea - tot la musca uscata, sedge-urile confectionate de Pupu Pasca pentru toata echipa fiind excelente, la fel ca si europea si parasutele lui Florin Ghimisliu. n ultima mansa eu personal nu am prins nici un peste n primele doua ore, pe o apa imensa n care nu puteam nainta mai mult de 1m
de la mal. Cu coada ochiului observ mustarind lnga mine un pastrav care nu musca la nici una din mustele mele. La o inspectie mai atenta a suprafetei apei observ niste muste mici de 2- 3 mm, maslinii.
Caut n trusa si gasesc OLIVE DUNN, made Pupu Pasca, o pun si prind n ultimele 20 minute trei pastravi din care doi de 30 cm, salvnd astfel mansa si clasndu-ma n final pe locul 5 la individual.
Foarte bine a evolut si Fernando Mihailescu, care n special n mansa de lac a reusit sa se claseze foarte bine, situndu-se n final pe locul 4 la individual si despartindu-l de locul trei doar un cm de peste (20 puncte).

Ce se mai poate spune la final

Musca echipei, o musca tricolora (ros-galben-albastra) realizata de Dana Bejgu oferita ca souvenir competitorilor din alte tari a fost foarte bine primita n sfrsit noi, romnii, nu am mai trecut neobservati prin competitii, dupa primele doua manse chiar vecinii nostri de camping, italienii si polonezii, pna atunci reci si seci, au devenit foarte prietenosi si interesati, impresionati nu doar de tuica de Maramures si palinca special adusa din Mures. Ca un corolar, anul acesta, cu placuta surprindere am constatat aparitia multor concurenti tineri, la finala campionatului
intern de la Belis, 31 iulie - 1 august 2004. Este un lucru foarte bun, mai cu seama ca nu prea avem ape de competitie, ca ne chinuim cu poluarea, cu braconajul si cu mentalitatile. Daca vom putea amenaja cteva ape de pescuit no-kill, bogate n peste, unde acesti tineri sa poata pescui pastrav si lipan si nu clean pe lac, poate ca peste ani vom putea urca pe podium la vreo competitie externa. Pentru ca pescuitul la clean pe lac este cu totul altceva dect pescuitul la pastravi pe lac sau pe ru si absolut cu totul altceva dect o competitie de fly fishing. Si o zic cu regret si fara intentia de a leza si jigni pe cineva. Daca vreti un exemplu: echipa Poloniei se alcatuieste dupa o finala anuala pe rul Poprad cu 180 ( o suta optzeci!)
de finalisti care la rndul lor au fost selectionati n etape locale.
Despre restul sejurului n Suedia (destinatia cu cea mai mare ascensiune in flyfishing in ultimii 3 ani) vom reveni, fiindca visul oricarui muscar este sa ajunga n Alaska, Laponia, Mongolia, Noua Zeelanda sau Tara de Foc. Iar daca celelalte destinatii au devenit deja prohibitive prin prisma costurilor, Laponia este inca accesibila, dar nu pentru multa vreme.