15.04.2005 | Malin Musatescu
Naluca,
odata ajunsa in apa si recuperata, va evolua generând in directia
pestelui unde de presiune (pentru urechea interna si linia laterala),
va avea o viteza de deplasare si un traseu. Apoi, aceasta naluca va fi
o prezenta vizuala caracterizata de dimensiune, profil, stralucire, culoare,
contrast, desen si detalii. Toti acesti parametri sunt destinati analizatorului
vizual al pestelui. Scopul pentru care a fost realizata aceasta naluca
este identic cu scopul pe care il urmariti atunci când o lansati
si o recuperati. O naluca devine biletul de loterie câstigator atunci
când este atacata de un peste si acest lucru implica contactul tactil,
gustativ si olfactiv.
Se
intâmpla de multe ori ca pescari fara experienta, insa cu tenacitate
sa aiba rabdarea de a incerca mai multe tipuri de naluci pâna vor
avea succes. Spre exemplu, cautând stiuca, un astfel de pescar incearca
pe rând rotative, oscilante si voblere, insa fara nici un rezultat.
Apoi, fara prea mult entuziasm, pescarul apeleaza la un shad din silicon
si are prima captura. Constient sau nu, pescarul cu pricina testeaza reactia
pradatorului la anumite intensitati ale stimulilor si la anumite accente
de stimulare senzoriala. Oscilantele, rotativele si voblerele sunt naluci
destul de turbulente, in schimb shadul din plastic are o vibratie foarte
discreta.
Stiucile din acea apa, la acel moment, erau slab active si acceptau numai
nivele mici de stimulare. Daca strategia in spinning ar consta numai intr-o
testare haotica a nalucilor din trusa, cu diferite grade de turbulenta,
atunci cartea de fata nu-si are rostul. Lucrurile sunt insa mai complicate,
deoarece intervin in alegere culoarea, contrastul, dimensiunea, stralucirea,
viteza de recuperare si traseul pe care evolueaza naluca. Apar astfel
nenumarate combinatii posibile si ore intregi de testari. Intuind nivelul
de activitate al pestelui dupa câteva zeci de lansari de tatonare
si alte câteva tipuri de naluci, pescarul va micsora numarul necunoscutelor
indreptându-se spre acei parametri de stimulare ce par a se integra
in grila de preferinte a pradatorilor, la momentul respectiv. Atunci când
alegi un vobler trebuie stabilita dimensiunea, vibratia si paternul cromatic.
Apoi, in functie de nivelul de activitate pe care il banuiti ca defineste
pestii cautati in acea zi, veti stabili viteza de recuperare si jocul
din varga. Nivelul de activitate al pestelui este o masura a influentei
factorilor de mediu si este bine sa introduceti in ecuatie fenomenele
observabile, legate de starea apei si de conditiile meteorologice.
Pragul senzorial al pestelui este de fapt o filtrare a apelului. Acest
prag este o manifestare directa a receptivitatii pestelui dispus sa accepte
numai acele naluci care se substituie prazii vânate de pradatorul
activ sau slab activ. Pragul senzorial defineste o anumita disturbanta
acceptata. Intruziunea oricarui tip de naluca in habitatul pestelui atrage
dupa sine un grad mai mic sau mai mare de disturbanta, indiferent de cât
de natural s-ar misca sau ar arata pentru pescar.
O rata maxima a metabolismului (activitate intensa de hranire) apare in
momentul in care pestele se stabileste intr-o zona a biotopului in care
este instalat un optim de mediu. Acest optim de mediu este caracterizat
in principal de un anumit substrat, structura, temperatura, cantitate
de oxigen solvit si Ph.. Un peste cu un metabolism intens este activ si
are o apetenta crescuta. Pescarul de spinning observa aceasta stare a
pradatorilor, constatând ca se hranesc intens, atacând nalucile.
Cu alte cuvinte, pestii manânca foarte bine. O apetenta crescuta
implica un prag de perceptie crescut, ceea ce inseamna ca pestele este
receptiv la aparitia unor stimuli de amplitudine mare. O naluca ceva mai
rapida si mai mare, cu vibratie puternica si culoare (stralucire) stridenta,
evoluând in zig-zag, va fi un apel cu mari sanse de a fi preluat
de catre peste.
În contra-partida, atunci când nu exista un optim de mediu,
metabolismul este incetinit, iar apetenta diminuata va determina o receptivitate
scazuta, deci un prag al perceptiei coborât. De data aceasta pestele
va accepta stimuli discreti, adica o naluca mai mica, vibratie mult diminuata,
evolutie lenta si aproape liniara, culoare cât mai apropiata de
culoarea fundalului. Un asemenea peste va fi foarte atent la detaliile
desenului, paternului cromatic, contrastului si profilului.
Aceste repere stabilesc legatura ce trebuie sa existe intre nivelul de
activitate al pestelui (metabolism) si zgomotul (auditiv, vibratoriu si
vizual) pe care o naluca trebuie sa-l faca pentru a fi acceptata. Toti
stimulii etalati de naluca sunt informatii sub forma de energie transferata
prin mediul acvatic spre analizatorii pestelui. Acesti analizatori vor
face din nou conversia energie-informatie si vor transmite creierului
acea informatie pentru analiza si decizie. În acelasi timp metabolismul
este o masura a potentialului energetic. Un salau care, din diferite motive
are un metabolism scazut, nu va cheltui o cantitate de energie prea mare
pentru vânatoare si digestie. El va ataca o prada mai usor de capturat,
de dimensiuni mai mici, pe care o va digera lent.
Naluca lansata va trebui sa corespunda potentialului energetic al salaului
printr-un nivel energetic scazut al stimularii. Acest lucru este posibil
prin ajustarea disturbantei. Cu cât un pradator are o rata crescuta
a metabolismului, cu atât va fi mai activ si mai agresiv fata de
potentiala prada. El va vâna frecvent prada care apare in zona sa
de vânatoare, o va urmari pe spatii mai mari si va ataca hotarât,
violent. Lucrul este foarte bine stiut in pescuitul stiucii, care - atunci
când este activa - urmareste insistent naluca, ratând si revenind.
Atacul este foarte brutal, fiind simtit ca un soc repetat in varga, iar
pestele aproape ca se se agata singur in cârlig sau ancora. Daca
aceeasi stiuca este slab activa, se va limita sa atace o naluca, abia
dupa ce aceasta a trecut in mod repetat prin dreptul adapostului. Atacul
este foarte discret, inlocuind vibratia repetata a vergii cu o tensionare
progresiva a firului. Daca pescarul nu inteapa, stiuca va rejecta rapid
naluca. Un peste slab activ nu se va grabi sa revina la atac daca a ratat
p
rimul
impact cu naluca.
Cu cât un peste rapitor este mai agresiv, cu atât starea sa
de alerta este mai redusa. Aceasta insemna ca pestele nu va fi foarte
suspicios in privinta detaliilor si aspectului general al nalucii. Lucrurile
se schimba atunci când pestele nu este agresiv si cântareste
indelung atacul pentru a depista eventualele pericole pe care le poate
ascunde prada (naluca).
Odata declansat atacul in astfel de circumstante,
contactul cu prada (naluca) are o forta scazuta de impact, fiind mai mult
o tatonare. Pescuit la salau.
