Pescuit cu musca artificiala uscata
I. Apropierea
Text si foto: Sorin Dragoi
Facând o analogie cu razboiul aerian modern - first seen, first hit - suprematia
"tehnologica" ancestrala a instinctelor rapitorului din suvoi inclina balanta
victoriei catre cel vânat… Nu putem contrabalansa acest fapt, decât printr-o
tactica superioara de abordare a "luptei" cu natura. Iar acest lucru nu este
posibil decât prin cunoaştere si cât mai multa experienta acumulata în ani si ani de
practică.
Pescuitul cu musca artificiala uscata este cea mai spectaculoasa forma a
pescuitului la musca. Atacul salmonidului asupra imitatiei are loc n plin cmpul vizual
al pescarului. Pescarul trebuie sa aiba aptitudinea de a selecta imitatia cea mai
apropriata din multitudinea de insecte existente n zona respectiva, si sa o prezinte pe
filmul apei aidoma modelului natural. n timpul ecloziunilor n masa, cu o artificiala
corect aleasa putem ajunge la una dintre cele mai productive si usoare metode de pescuit.
n mod uzual aceasta metoda este foarte agreata de pescarul ncepator deoarece el poate
controla vizual momentul atacului si implicit nteparea pestelui. Dar pe foarte multe
ruri de munte, ne-eutrofizate, cu numar redus de insecte si fara atacuri vizuale la
suprafata apei, pescuitul cu musca artificiala uscata pune n valoare performantele celor
mai buni pescari. Multitudinea de posibilitati de a alege artificiala corecta, fara a avea
n cmpul vizual modelul natural, combinate cu o gama vasta de metode de prezentare,
atrage tot mai multi mpamnteniti a acestui stil de pescuit catre cercetare, evolutie
si performanta.
Este destul de simplu atunci cnd vedem pastravul culegnd o insecta
la suprafata apei. Eliminam astfel lansari inutile de spionare si alegem cu mai multa
precizie artificiala corecta. De fapt, acestea sunt principalele situatii pe care trebuie
sa le stapnim pentru a avea succesul garantat : alegerea mustei artificiale si
prezentarea.
Totusi aceste doua concepte nu pot fi stapnite dect n urma
experientei la pescuit. Pescarul ncepator la vederea unui pastrav sau lipan care se
ridica la o insecta, tensionat de emotia momentului mai mult ca sigur ca se va grabi n
alegerea artificialei ( de cele mai multe ori lanseaza direct cu ceea ce a avut n forfac
) ct si n precizia lansarii… Si astfel, bucuria apriorica a succesului visat se
transforma n frustrare. Ani si ani de practica fac ca pescarul cu musca artificiala -
muscarul - sa nu fie adus n situatia de a fi surprins si a gresi n astfel de situatii,
experienta lui bazndu-se pe analiza situatiilor ce pot aparea chiar dinainte de a ajunge
pe malul apei .
nainte de a intra n apa, observati ce insecte sunt n zona,
scuturati cteva tufisuri pentru a depista familiile de insecte care se afla n zona.
Acordati foarte mare atentie malurilor, fara a va grabi de a face primul pas dect atunci
cnd suntem siguri ca prezenta noastra nu va speria eventuali pesti care ar fi n
apropriere. Priviti insectele de pe suprafata apei sau din aer. Are loc o ecloziune n
masa? Poti identifica insecta? Ai vazut un pastrav care se ridica? Daca s-a ridicat
vreunul, poti analiza felul n care s-a ridicat si poti identifica insecta aleasa? Toate
acestea sunt ntrebari la care trebuie sa ne raspundem nainte de a pasi n ru.
Trebuie sa localizam pesti nainte de a le da lor ocazia sa ne observe ei primii. Odata
cu primul pas n apa sansele de a fi observati cresc de cteva ori n favoarea
pestelui. Facnd o analogie cu razboiul aerian modern - first seen, first hit -
suprematia "tehnologica" ancestrala a instinctelor rapitorului din suvoi
nclina balanta victoriei catre cel vnat… Nu putem contrabalansa acest fapt,
dect printr-o tactica superioara de abordare a "luptei" cu natura.
Odata ce am observat ca pesti se ridica dupa insecte trebuie analizat
si felul n care acestia o fac. Salmonidele nvata foarte repede ct timp si cta
forta i trebuie sa captureze o insecta. Acesta este instinct 100%. n cazul n care se
hranesc cu emergere, salmonidele se arunca cu zgomot si n viteza asupra lor nainte ca
acestea sa-si poata lua zborul. Daca insectele sunt prinse n filmul apei si nu pot
scapa, rapitorul le va absorbi cu un zgomot discret. n cazul n care are loc o
ecloziune n masa dorsala pestelui se poate observa la suprafata apei. Putem considera ca
o cutuma ca atunci cnd rapitorul sare cu zgomot dupa hrana, acesta ataca tricoptere (
frigane), iar atunci cnd insectele sunt absorbite discret avem de a face cu efemere
adulte prinse n filmul apei. Acelasi lucru se petrece si n cazul insectelor mici (
diptere, furnici, etc.).
Odata ce a-ti identificat felul n care se ridica dupa insecte trebuie
observata si frecventa atacului. Sunt ridicari sporadice sau numeroase cu frecventa mare?
Contrar asteptarilor sansele noastre sporesc cu att mai mult cu ct frecventa
sariturilor dupa insecte este mai mica. n acest caz salmonidele se hranesc n toate
nivelurile apei abordnd oportunistic orice insecta din raza vizuala. Daca pestele se
hraneste ritmic si uniform nseamna ca sunt selectivi catre un anumit stadiu de
metamorfoza a insectelor si ntr-un anumit nivel al apei. Singura sansa de a-I captura
este de a le prezenta perfect modelul de musca artificiala care imita perfect n marime,
forma si culoare modelul natural.
Considernd ca am ales modelul potrivit de musca artificiala urmeaza
prezentarea acestuia ct mai natural catre tinta dorita. Majoritatea ncepatorilor au
tendinta de a lansa musca exact n meniscul creat la suprafata apei de atacul
rapitorului. Eronat! Meniscul apare acolo unde pestele a luat musca si nu acolo unde
acesta era cnd a vazut-o. Musca trebuie lansata aproximativ ntre 0,5 - 1,5 m deasupra
oglinzii vizuale a pestelui astfel nct curentul apei s-o aduca n raza vizuala. Cu
ct pastravul se afla la adncim mai mare cu att mai mult trebuie sa aruncam mai
departe.
Din cauza refractiei luminii n apa, cu ct pastravul e mai aproape
de suprafata apei cu att mai mica este raza lui vizuala. n conditii normale cnd
acesta se afla la adncime este foarte greu sa ne apropriem la mai mult de 6 - 10 m fara
a fi observati.
Sunt doua posibilitati de apropriere de pastravul tinta : din amonte,
respectiv din aval. Metoda traditionala este de a aborda pescuitul din aval catre amonte.
Aceasta are avantajul ca ne vom afla n spatele pastravului el notnd aproape
permanent contra curentului astfel nct avem toate sansele sa nu fim observati. De
asemenea eventualele reziduuri dislocate la trecerea noastra prin ape nu vor fi observate
de pesti. Lansarea se va face spre amonte si lateral astfel nct firul de musca sa nu
sperie pestii. n cazul n care suntem nevoiti sa aruncam exact vertical deasupra
tintei, n momentul lansarii firului I se va imprima o "burta" laterala (
mending).
Sunt situatii mai ales pe ruri dificile, rapide, pline cu bulboane,
abordarea din aval sa nu functioneze. n acest caz lansnd catre aval putem obtine
succesul scontat. Lanseul este mult mai usor de executat dar aproprierea noastra poate
speria pestele. Cea mai indicata lansare este de tipul "parasuta" stopnd
lanseta vertical dupa imprimarea energiei maxime firului de musca. Putem apoi tracta musca
deasupra zonei de hranire a pestelui miscnd vrful lansetei oblic, iar odata ce musca
este n pozitia corecta lasam vrful n jos astfel nct musca sa pluteasca liber
spre zona de hranire.
n caz ca atacul a avut loc dar nu a-ti prins trebuie regndita
abordarea. Ori musca artificiala nu a fost corect aleasa ori prezentarea a fost deficitara
sau n cel mai rau caz ambele. Este foarte dificil pentru un ncepator deoarece acesta
nu are experienta de a judeca daca a prezentat musca corect sau nu. Daca pastravul nu
arata nici un interes pentru musca artificiala este foarte probabil ca a-ti ales o
imitatie incorecta, n marime, forma si culoare (n ordinea aceasta). n cazul n care
atacul a avut loc dar musca a fost refuzata n ultimul moment nu va grabiti sa schimbati
musca. Refuzul a fost cauzat mult mai probabil de o micro - frnare sau forfacul este
prea gros. Daca dupa schimbarea forfacul si corectarea prezentarii refuzul continua musca
trebuie schimbata n general alegnd acelasi model dar intr-o marime diferita.
De altfel felul n care pastravul este sau nu interesat de artificiala
noastra spune totul… Daca atacul asupra mustei este ferm ne vom concentra numai
asupra prezentarii. Daca pastravul se ridica la musca cobornd odata cu apa si se afla la
o distanta destul de mare de musca fara a arata totusi un interes n a ataca artificiala
nseamna ca modelul a fost incorect ales.
Destul de complicata este situatia atunci cnd nu observam nici un
atac asupra mustelor artificiale care sa ne spuna unde este localizat pestele, si nici nu
exista insecte naturale vizibile pentru a ne ghida n alegerea mustei. Este necesara
folosirea unor modele de tip "atractor" . Acestea nu seamana cu nici un model
natural special dar nglobeaza caracteristici asemanatoare cu mai multe familii diferite.
Musca de tip "atractor" este foarte eficace n suvoaie si repezisuri acolo unde
pastravul nu are timp sa observe atent modelul, decizia de a ataca musca fiind foarte
scurta.
Locurile adnci, din spatele obstacolelor mari, constituie mai mult
zone de refugiu si de conservare a energiei pentru pastravi. De aceea foarte rar vor fi
atrasi de o musca uscata. Trebuie stiut ca un pastrav nu se va
ridica de la o adncime mai mare de un metru pentru o musca. O exceptie ar fi numai daca
artificiala este ndeajuns de mare pentru a tenta. O imitatie de tipul plecopterei -
musca de piatra - mai ales daca este "trasa" pe suprafata apei, constituie o
tinta irezistibila. Este foarte indicat ca musca sa fie lansata direct spre bolovan,
lovindu-l, nainte de a atinge apa. nca un motiv n plus ca atentia pastravului sa-i
fie atrasa…
Cele mai bune zone de pescuit sunt cele din aproprierea suvoaielor si
n zonele cu contracurenti, unde pastravul gaseste implicit si ascunzatori. Zonele line,
cu ntinderi relativ mari, sunt de obicei sterile, pastravul fiind prea expus.
